Mindfulness pentru organizațiile acestor timpuri

“Fiecare dintre noi primeşte 24 de ore pe zi… le umplem cu atât de mult “facem” încât abia mai avem timp să “fim”. (Jon Kabat-Zinn)

Teorii avansate de management, cercetare şi practică.

În mod tipic, organizaţiile obligă membrii să adopte un model cognitiv care sprijină acţiunea, planificarea, interpretarea mediilor complexe, stabilirea de obiective şi executarea de sarcini (Walsh, 1995). Pe de altă parte, mindfulness reflectă celălalt mod fundamental de funcţionare umana centrat pe “a fi”. Reorientarea pe a fi, mai degrabă decât a face poate reprezenta un mod diferit de gândire şi acţiune faţă de cel actual (e.g., Weick & Putnam, 2006).

A fi implică participare, prezenţă fără efort (mindfulness), în timp ce a face implică operaţii cognitive ce sprijină comportamentul orientat pe organizarea sarcinii ce conduce frecvent viaţa organizaţională (Cyert & March, 1963). Combinând cele două moduri, putem transcende acest paradox (Smith & Lewis, 2011). De exemplu un manager conştient poate fi prezent în timp ce planifică viitorul. Fiind în starea de prezenţă conştientă, angajaţii nu mai “fac” munca în mod automat fără a fi conştienţi, ci muncesc conştient menţinând simultan un simţ al lui “a fi simultan cu a face”.

Chestiuni legate de cercetare şi practică. Există înca multe chestiuni metodologice de luat în considerare atunci când vorbim de implementare şi cercetarea mindfulness la job. Multe studii experimentale centrate pe mindfulness au rezultat din laboratoare cu eşantioane “non-workplace”, ridicând întrebari legate de generalizare.

Consideraţii legate de practica mindfulness. Mindfulness pare să aibă efecte largi asupra funcţionarii individuale, fapt pentru care devine un instrument de management atractiv. Mai mult decât atât poate fi o singură pârghie care influenţeaza multe variabile, oferind echipelor de management un mod de funcţionare optim printr-un singur mod de intervenţie.

Programele de training bazate pe mindfulness sunt aplicate din ce în ce mai mult în context organizaţional. O arie critică de cercetare aplicată este legată de crearea programelor de training de mindfulness în organizaţii menite să maximizeze eficacitatea şi sustenabilitatea.

Promisiunea de bază a mindfulness-ului de a îmbunătăţi performanţa, relaţiile şi starea de bine la muncă trebuie corelată cu o viziunea mai critică asupra cercetării şi o abordare mai riguroasă a cercetării şi practicii viitoare.

De asemenea, a cupla mindfulness cu alte tipuri de training poate produce efecte benefice sinergice. De exemplu, printre doctori, a lega trainingurile de mindfulness cu medicina narativă conduce la schimbări pozitive ale empatiei, confortului psihic şi abilităţii de a relaţiona cu pacienţii (Krasner et al., 2009). Facilitând schimbări în domenii funcţionale (exemplu, atenţie, cogniţii), trainingurile de mindfulness pot ajuta la crearea fundaţiei care sprijină eficienţa altor programe în domenii precum leadership, lucru în echipă.

Schimbările legate de design-ul birourilor şi spaţiul fizic pot promova o forţă de muncă mai conştientă. Locurile de munca moderne promovează o activitate frenetică şi gândire non-stop, ce poate interfera cu prezenţa minţii (e.g., Mazmanian, Orlikowski, & Yates, 2013). În contrast, contextele tradiţionale de practică mindfulness precum centrele de retragere şi mânăstirile, au marcat diferite culturi, rutine şi din punct de vedere estetic (frumuseţea naturală, simplitatea). În mod evident, spaţiile fizice sprijină stări conştiente contribuind efectiv la arhitectura conştientizării.

Organizaţiile pot găsi o formulă de compromis și lua în considerare adaptarea elementelor de design din contexte contemplative pentru a sprijini mindfulness, prin crearea de camere de meditaţie, spaţii de relaxare şi contemplare.

3 moduri concrete de mindfulness@work

Cei care mă cunosc știu că sunt un om pragmatic care caută, descoperă, citește, experimentează cu scopul de a da  sens și aplicabilitate cunoașterii. În ceea ce privește practicile mindfulness, am parcurs o sumedenie de cărți, sute de pagini de cercetări, am lucrat la propriul proiect de cercetare, am participat la practici diverse pentru a simți pe deplin experiența mindfulness. Iată 3 moduri concrete de a aduce mindfulness cât mai aproape de oamenii interesați să reduca simțitor stresul și să simtă starea de well-being psihologic.

  1. Practici meditative – există zeci de practici meditative,multe de inspirație budistă, faimoasa meditație trascendentală, meditații ghidate. Preferata mea este Roata conștientizării, foarte bine structurată și clară, oferindu-ți noi perspective legate de minte și cele 8 simțuri.
  2. Tai Chi – o formă de cultivare a prezenței veche de mii de ani, care te conectează cu energia propriului corp, având puternice beneficii terapeutice. Este o investiție pe termen lung în vitalitate și sănătate.
  3. BODYART – formă de mișcare completă creată de Robert Steinbacher, ce include elemente din gimnastica terapeutică, yoga, Tai-Chi, practici meditative și de relaxare. O formă de conștientizare a corpului centrată pe respirație și dobândirea echilibrului yin-yang. Modul ideal de a te conecta la minte, corp și spirit și forma de mișcare cea mai potrivită în aceste timpuri dominate de stres si un ritm frenetic.

Suntem o echipă pasionată de psihologia performanței și modalitățile cele mai plăcute pentru a dobândi și menține starea de well-being pe termen lung.

Dacă pentru tine și organizația în care lucrezi sănătatea, vitalitatea, starea de well-being și work-life balance sunt teme de interes, este momentul să ne cunoaștem și să vorbim despre schimbare, productivitate și echilibru. Drumul celor 1000 de mile începe cu primul pas. Trăiește momentul aici-și-acum și descoperă noi moduri de a fi ce te vor conduce la noi moduri de a face și a avea.

Fiecare pas in directia potrivita te conduce mai departe pe Calea ta !