Kintsugi
Kintsugi sau kintsukuroi este arta japoneza a repararii vaselor de ceramica sparte, ciobite, prin lipirea fragmentelor in locul unde s-au aflat inainte cu un lac peste care se pune praf de aur, argint sau platina. Ca filozofie, aceasta tehnica artistica se inscrie in wabi-sabi, estetica traditionala japoneza care are in centrul sau ideea de imperfectiune, de incompletitudine.
Vasele sparte nu sunt aruncate sau dispretuite, ci dimpotriva, supuse reparatiei, pentru ca actul de a repara este o parte a istoriei unui obiect mai degraba decat ascunderea si mascarea lipiturii. Daca o bucata din vas lipseste, dar nu este foarte mare, spatiul gol se umple cu aur, iar uneori vasul reparat are un aspect de patchwork, punindu-se un ciob de la alt vas sparte in locul celui care lipseste.
Se spune ca aceasta tehnica a inceput sa fie folosita in secolul al XV-lea, cand un shogun a cerut sa fie reparat un bol spart la care tinea mult. Astazi, dar poate si mai demult, unii oameni sparg vasele de ceramica pentru a le innobila cu lipitura cu pudra de aur, care da obiectului o valoare estetica poate mai mare decat a originalului. Ideea de baza in wabi-sabi este ca frumusetea se afla in imperfectiune.
Kintsugi este o metafora referitoare la experienta umana. Tehnica kintsugi nu e usoara, se folosesc mai multe lacuri, se asteapta chiar si doua saptamini sa se usuce partile lipite, iar cel care aplica aceasta tehnica trebuie sa aiba o dexteritatecu totul speciala. Slefuirea locului in care se imbina partile lipite dureaza mult, folosindu-se diferite materiale textile.
Kintsugi mai este numita si arta cicatricilor pretioase.
